Articol 26 - sarah-cervantes-BOBMNKVry0Q-unsplash

Procrastinarea și Neuroștiințele: Cauzele Neurologice ale Procrastinării și Cele 7 Strategii pentru a o Depăși 

Într-o lume guvernată de rapiditate și presiune, procrastinarea rămâne o forță misterioasă și adesea copleșitoare. 

  • Oare de ce ne lăsăm pradă acestei tentații de a amâna sarcinile cruciale, chiar și atunci când știm că ne poate aduce necazuri mai târziu? 
  • Te-ai gândit vreodată cum a apărut această înclinație umană de a tergiversa, când, în timpurile străvechi, fiecare clipă conta în lupta pentru supraviețuire?

Până și strămoșii noștri preistorici, în mijlocul vânătorii și construcției adăposturilor, nu își permiteau luxul de a amâna. 

Astăzi, în societatea modernă, procrastinarea devine o realitate inevitabilă, încăpățânându-se să pătrundă în viețile noastre în cele mai neașteptate momente. 

  • Dar ce anume stă în spatele acestei tendințe și cum putem înțelege mai profund această forță aparent necontrolată? 

Te invit să ne uităm mai bine la această luptă interioară dintre a face și a amâna, pentru a descoperi strategii eficiente de a învinge procrastinarea și de a ne atinge potențialul maxim.

Procrastinarea în Societatea Modernă

Odată cu apariția societății moderne, prioritățile noastre s-au schimbat. Activitățile pe care le desfășurăm astăzi nu sunt adesea legate de supravieţuirea imediată. 

În schimb, ele sunt adesea legate de obiective pe termen lung, cum ar fi succesul în cariera noastră, menținerea sănătății sau construirea unor relații solide. 

Această tranziție a creat un conflict în creierul nostru între recompensa imediată și recompensă amânată.

Gândeşte-te la plăcerile sau satisfacțiile imediate (cum ar fi a sta pe rețelele sociale sau a viziona un episod din serialul preferat) și a amâna aceste plăceri în favoarea realizării unor obiective pe termen lung (cum ar fi terminarea unui proiect important sau investirea în dezvoltarea personală). 

Acest conflict între dorințele imediate și realizările viitoare creează adesea incertitudine și tensiune în mintea noastră, provocând astfel tendința de a amâna sarcinile dificile sau neplăcute.

Rolul Complex al Procrastinării

Rolul procrastinării este complex și poate părea paradoxal. 

La prima vedere, procrastinarea poate părea doar un obstacol în calea productivității, dar, în realitate, îndeplinește mai multe funcții psihologice, chiar dacă adesea fără intenție.

📌 Evitarea anxietății: Una dintre principalele funcții ale procrastinării este evitarea anxietății sau stresului asociat cu o sarcină. 

De exemplu, dacă trebuie să pregătești o prezentare importantă la locul de muncă, procrastinarea te poate ajuta să eviți temporar anxietatea legată de performanță prin amânarea începerii pregătirii. Aceasta poate crea iluzia unui moment de ușurare pe termen scurt.

📌 Căutarea confortului: Procrastinarea poate servi, de asemenea, pentru a căuta confort și familiaritate. 

Avem tendința de a prefera activități plăcute și familiare celor noi sau exigente. Amânând o sarcină dificilă, putem ajunge să facem activități mai confortabile, chiar dacă sunt mai puțin productive.

📌 Protejarea stimei de sine: Procrastinarea poate fi, de asemenea, folosită pentru a ne proteja stima de sine. 

Uneori ne temem să eșuăm într-o sarcină, așa că, mai degrabă decât să ne asumăm riscul eșecului, amânăm pentru a ne oferi o scuză validă în caz de eșec. Aceasta ne permite să ne menținem imaginea de sine, evitând să luăm riscuri.

📌 Menținerea flexibilității: În unele cazuri, procrastinarea poate fi legată de dorința de a-ți menține opțiunile deschise. 

Prin amânare, ne putem simți mai flexibili pentru a schimba planurile dacă apare ceva mai bun.

Este crucial să înțelegem că, deși procrastinarea poate oferi o scăpare temporară de anxietate sau de stresul legat de o sarcină, aceasta are tendința de a crea probleme pe termen lung. 

Sarcinile amânate se acumulează, crescând presiunea și stresul asupra noastră pe măsură ce termenele limită se apropie sau chiar trec. 

Cu fiecare sarcină neglijată, senzația de ineficiență și incapacitate crește, afectându-ne stima de sine și încrederea în propriile abilități.

Prin amânarea constantă, ne confruntăm cu un ciclu vicios. 

Cu cât amânăm mai mult, cu atât sarcinile se acumulează, amplificându-ne anxietatea și scăzându-ne motivația. 

Acest cerc vicios poate duce la o spirală descendentă a stimei de sine și a încrederii în propria capacitate de a face față provocărilor.

Prin urmare, este esențial să înțelegem rolul profund al procrastinării în viața noastră și să conștientizăm că aceasta nu este doar o amânare temporară a sarcinilor, ci și o amenințare constantă pentru starea noastră mentală și emoțională.

Ce declanșează procrastinarea?

Există declanșatori comuni ai procrastinării pe care i-am putut observa de-a lungul lucrului cu clienţii mei. Înțelegerea acestor declanșatori este esențială pentru a-i anticipa și a-i depăși eficient.

  • Lipsa motivației: Unul dintre cei mai evidenți declanșatori ai procrastinării este lipsa motivației. Atunci când nu suntem entuziasmați sau inspirați de o sarcină, este mult mai ușor să o amânăm. Pentru a depăși acest declanșator, este esențial să găsești modalități de a-ți stimula motivația.
  • Teama de eșec: Teama de eșec este un declanșator puternic al procrastinării. Dacă îți este teamă că nu vei reuși într-o sarcină, este tentant să o amâni pentru a evita dezamăgirea.
  • Perfecționism: Perfecționiștii au tendința de a amâna pentru că doresc ca totul să fie perfect. Această căutare a perfecțiunii poate fi paralizantă. Este important să înțelegi că perfecțiunea nu este realistă și că a acționa este mai important decât a fi perfect.
  • Sarcini monotone sau puțin atractive: Sarcinile percepute ca fiind plictisitoare sau puțin captivante sunt adesea amânate.
  • Lipsa clarității în privința obiectivelor: Dacă nu ai o viziune clară asupra a ceea ce încerci să realizezi, este dificil să rămâi motivat.
  • Distrageri: Distragerile, precum rețelele sociale, televiziunea sau dezordinea din jurul vostru, te pot determina cu ușurință să amâni.
  • Lipsa priorităților: Dacă o sarcină sau o acțiune nu este considerată o prioritate, este probabil să fie amânată.
  • Lipsa termenelor limită: Absența termenelor limită sau a termenelor strânse poate încuraja procrastinarea, deoarece nu există presiune pentru a finaliza o sarcină rapid.

Prin înțelegerea acestor declanșatori, poți începe să identifici modelele care te determină să amâni și să dezvolți strategii specifice pentru a-i depăși.

Procrastinarea și Creierul Nostru

Înțelegerea proceselor neurologice din spatele procrastinării ne oferă o privire detaliată în funcționarea complexă a creierului nostru și ne furnizează instrumentele necesare pentru a gestiona mai eficient acest comportament dificil. 

Atunci când analizăm cum funcționează creierul în contextul procrastinării, putem observa că există o interacțiune subtilă între diferitele părți ale creierului nostru.

🧠 Conflictul dintre cortexul prefrontal și sistemul limbic 

Atunci când procrastinăm, există un conflict între două părți esențiale ale creierului nostru pentru luarea deciziilor: cortexul prefrontal și sistemul limbic.

Cortexul prefrontal este responsabil de planificare, luarea deciziilor și gestionarea timpului. El încearcă să ne împingă să finalizăm sarcinile importante.

Sistemul limbic este responsabil de emoții și caută să evite durerea sau disconfortul imediat. => Atunci când te confrunți cu o sarcină dificilă sau neplăcută, cortexul prefrontal îți activează un semnal de alarmă, indicând că este timpul să abordezi acea sarcină. 

Cu toate acestea, sistemul limbic tău poate reacționa generând anxietate sau stres legate de acea sarcină, ceea ce poate crea o rezistență puternică la a începe.

🧠 Rolul recompensei anticipate

O altă dimensiune importantă a procesului cerebral legat de procrastinare este căutarea recompensei anticipate. 

Atunci când amânăm o sarcină neplăcută pentru a face ceva mai plăcut pe termen scurt, creierul nostru eliberează dopamină, un neurotransmițător legat de recompensă. 

Această dopamină creează o senzație de plăcere temporară asociată cu activitatea plăcută pe care o facem în locul sarcinii pe care ar trebui să o îndeplinim. 

Acest lucru întărește comportamentul de procrastinare. 

Creierul nostru asociază amânarea cu o recompensă momentană, ceea ce face și mai dificil să ne abordăm sarcinile importante.

🧠 Conceptul recompensei amânate

Acest lucru înseamnă cultivarea capacității de a vedea beneficiile pe termen lung ale finalizării unei sarcini în loc să ne concentrăm doar asupra plăcerii imediate. 

Astfel, îți poți întări în capacitatea de a amâna gratificarea și îți poți aminti de avantajele pe termen lung ale sarcinii pe care trebuie să o finalizezi.

  • Ce se întâmplă în creierul nostru atunci când amânăm acțiunile importante și căutăm plăceri imediate în loc să ne concentrăm asupra recompenselor pe termen lung? 
  • Cum putem înfrunta această luptă internă și să transformăm această căutare a plăcerii instantanee în acțiuni determinate și pozitive? 

Prin înțelegerea complexității proceselor neurologice din spatele procrastinării, avem cheia pentru a dezvolta strategii puternice și inteligente, care să ne ajute să depășim amânarea și să ne îndreptăm către decizii și acțiuni cu adevărat benefice pentru viitorul nostru.

Consecințele procrastinării

Aceasta poate părea inofensivă pe termen scurt, dar poate avea un impact semnificativ asupra mai multor aspecte ale vieții tale, atât pe plan personal, cât și profesional:

👉 Creșterea stresului: Unul dintre efectele imediate ale procrastinării este stresul. Atunci când amâni în mod constant sarcinile, termenele se apropie rapid, ceea ce poate duce la presiune și anxietate crescută. 

Stresul cronic poate avea efecte dăunătoare asupra sănătății mintale și fizice.

👉 Scăderea productivității: Procrastinarea reduce semnificativ productivitatea. Poți petrece mai mult timp amânând o sarcină decât l-ai petrece pentru a o finaliza imediat. 

Acest lucru poate împiedica însă capacitatea ta de a-ți atinge obiectivele și de a reuși în muncă sau în studii.

👉 Scăderea încrederii de sine: Pe măsură ce amâni, poți simți o scădere a încrederii în tine însăți. 

Atunci când nu reușești să finalizezi sarcini importante, poți începe să îți pui la îndoială abilitățile și capacitatea ta de a atinge obiective.

👉 Ciclul procrastinării: Procrastinarea creează adesea un cerc vicios. 

Cu cât amâni mai mult, cu atât ai tendința să faci acest lucru din ce în ce mai mult, deoarece întărești comportamentul de amânare.

👉 Impact asupra sănătății mintale: Procrastinarea prelungită poate avea repercusiuni asupra sănătății mintale, generând sentimente de neputință, frustrare și regret. 

Te poți întreba de ce nu ai acționat mai devreme și cum ar fi putut fi diferită viața ta dacă ai fi făcut-o.

Cum să eviți procrastinarea și să devii mai productivă

Există mai multe lucruri pe care le poţi face:

1. Descompune-ți sarcinile în etape mai mici: Sarcinile pot părea copleșitoare atunci când le percepi ca un tot unitar. Descompune-le în etape mai mici și mai ușor de gestionat pentru a face progresul mai tangibil.

2. Stabilește-ți termene limită: Setează-ți termene limită realiste pentru fiecare etapă a lucrării tale. Termenele limite oferă un sentiment de urgență și te pot ajuta să rămâi concentrată.

3. Învață să gestionezi stresul și anxietatea. Stresul și anxietatea sunt declanșatorii tipici ai procrastinării. Exersează tehnici de gestionare a stresului pentru a le atenua.

4. Elimină distragerea: Identifică sursele de distracție din jurul tău, fie rețele sociale, fie în mediul înconjurător. Ia măsuri pentru a le minimaliza atunci când lucrezi.

5. Luptă împotriva perfecționismului: Acceptă că perfecțiunea nu este realistă. Învață să fii mulțumită că faci tot ce poți, în loc să vizezi perfecțiunea de fiecare dată.

6. Stabilește-ți obiective clare și specifice: A avea obiective bine definite îți poate oferi o direcție precisă. Cu cât sunt mai clare obiectivele tale, cu atât este mai ușor să te motivezi să lucrezi la ele.

7. Exersează disciplina personală: Cultivă disciplina angajându-te să lucrezi regulat, chiar dacă nu te simți motivată. Motivația poate să apară pe măsură ce te pui în “mișcare”.

Procrastinarea poate să apară foarte des în viaţa femeilor stabilite în altă ţară 

  • De exemplu, o româncă din diaspora poate amâna aplicarea la un job din teama de respingere, iar acest lucru îi va afecta stabilitatea financiară şi încrederea în sine. 
  • La fel, dacă ea amână învăţarea temeinică a limbii locale din teamă de a nu greşi şi de a fi înţeleasă corect, se poate izola şi îndepărta de cei din jur. 
  • În cazul unei femei care amână adaptarea la obiceiurile şi tradiţiile locale din cauza sentimentului de ataşament pentru cultura sa de origine, putem vorbi de izolare socială şi culturală. 
  • Iar procrastinarea poate merge până acolo unde o femeie să amâne întemeierea unei familii în ţara de adopţie din cauza incertitudinii legate de viitorul său în acest mediu nou. 

Dacă te regăsești în vreuna dintre aceste situații și dorești sprijin sau consiliere pentru a depăși procrastinarea și a face pași concreți către obiectivele tale, te încurajez să mă contactezi. 

Împreună putem găsi soluții pentru a depăși aceste provocări și a-ți construi un viitor stabil și împlinit în noua ţară unde te-ai stabilit. 

Ca terapeut specializat, sunt dedicată ajutării femeilor românce din diaspora să își depășească barierele procrastinării și să se bucure de o viaţă mai bună, să ia decizii care să le mulţumească pe termen lung şi să fie mai împăcate cu ele însele. 

Nu ezita să mă contactezi pentru a porni pe drumul tău către o viață mai organizată, mai productivă și mai împlinită! 

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top